Primul fulg de nea topit rapid in flacarile iadului.
Prima picatura de ploaie loveste asfaltul incins de deasupra pamantului.
Prima lacrima arde obrazul inflacarat de furie.
Primul gand rau stinge frica de moarte, cu tarie.
Ultima atingere ingheata tot in jurul ei.
Ultimul sarut se lasa adanc ascuns in inima fetei.
Ultimul zambet sters de racirea vremii de pe chipul baiatului,
Ultima idee ramasa singura in glasul gandurilor lui.
Hehee...imi place inceputul, imi place sfarsitul, dar esenta unde e, pixule ? Frumoasa poezia, ma bucur ca te-ai gandit se ne mai hranesti privirea
RăspundețiȘtergerescuzati pentru numele de mai devreme, asa s-a hotarat browserul ca trebuie sa ma numesc, aparent ai mei parinti n-au avut dreptate. Cu ocazia acestui al 2lea raspuns .. spune-mi pixule, cand ne mai gadili si tu cu putina filozofie?
RăspundețiȘtergere